Moment aniversar în memoria marelui poet național Mihai Eminescu

Duminică, 15 iunie, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat de la 7.45 Sfânta Liturghie și slujba de parastas la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Apoi, de la ora 12.15, la statuia poetului Mihai Eminescu, amplasată pe faleza Cazinoului din Constanța, a participat la evenimentul cultural-artistic „Omagiu lui Eminescu”, susținut de către Corul bisericii „Buna Vestire” și „Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca” din Mamaia (Capela tinerilor) și corul Colegiului National Mircea cel Bătrân „Zări Albastre”. VIDEO:

De la ora 19.30, în parcul mănăstirii Dervent, la monumentul lui Mihai Eminescu, va oficia slujba de pomenire pentru Marele Poet, urmată de un moment artistic. VIDEO mai sus.

Vă prezentăm totodată un text al IPS Teodosie despre Eminescu și Academia Tomitana:

„Eminescu este în brațele lui Dumnezeu. Cum Dumnezeu nu ne va lăsa pe noi din brațe, așa și Eminescu nu ne va părăsi pe noi”

„Anul 2025 este un an binecuvântat pentru poporul român, pentru biserica noastră strămoșească și pentru cultura română.

În mai 2025 se vor aniversa 1700 de ani de la vestitul Sinod de la Niceea din anul 325, Sinod la care a participat Mitropolitul Marcus al Tomisului.

Noi pregătim, între proiectele de aur ale Academiei Tomitane, editarea celor 80 de documente ce constituie Fontes Nicaenae Synodi, între care o epistolă a episcopilor egipteni, o scrisoare a lui Petru din Alexandria, scrisori ale lui Eusebiu și Alexandru din Alexandria, o scrisoarea lui Paulinus din Tyr, mai multe lucrări ale lui Athanasius cel Mare, Scrisori ale Împăratului Constantin cel Mare, scrisori din Eusebius din Cezareea, o scrisoarea a lui Ischyras, una a lui Pageus, scrisoarea în două file de papirus a lui Callistus, o scrisoarea a lui Flavius Hemerius și altele.

Listele cu celebrii mitropoliți care au participat la Sinodul de la Niceea din anul 325 le vom publica în câteva sute de volume cu facsimiluri color, rescripturi în șase limbi și anume latină, greacă, coptă, siriacă, arabă și armeană.

Cultura română sărbătorește 175 de ani de la nașterea geniului nostru național și universal Mihai Eminescu. În colecțiile Academiei Tomitane care se află în Arhiepiscopia Tomisului am publicat, prin truda scriitorului Constantin Barbu, în facsimil color, toate manuscrisele lui Mihai Eminescu în format original, manuscrise care sunt editări fără eroare ale originalelor Eminescu. Din motive tehnice necunoscute nouă, ediția Academiei Române a publicat cu pagini lipsă, din nefericire, 32 de volume care cuprind manuscrise de Eminescu.

Am publicat în colecțiile Academiei Tomitane 31 de volume din Arhiva Eminescu, volumul 1 fiind compus dintr-un manuscris nou (care nu a fost editat în colecțiile Academiei Române).

Iată ce cuprind cele 30 de volume din Arhiva Eminescu:

Vol. 1. M.  Eminescu – Manuscris Nou

Vol. 2. M.  Eminescu – Manuscris 2270, Satz von der Erhaltung der Arbeit / Principiul conservării muncii    

Vol. 3. M.  Eminescu. Eclipsa de Viena

Vol. 4. M.  Eminescu – Dosar de interdicție 968 / 1883. Dosar de interdicție 645 /1568 / 1889

Vol. 5. M.  Eminescu . Manuscrisul 2285

M. Lazarus, H. Steinthal - Einleitende Gedanken über Völkerpsychologie

[als Einlandung zu einer Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft]    
H. Steinthal - Assimilation und Attraction psychologisch Beleuchtet        
H. Steinthal - Assimilation und Attraction psychologisch Beleuchtet [„der Worwurf des Ateismus..."]    
H. Steinthal - Carl Philipp Moritz, Über die unpersönlichen Zeitwörter    
August Friederich Pott - Über mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks nach Laut und Begriff

Vol. 6. M.  Eminescu. Eminescu și Antologia americană a lui Strodtmann

Vol. 7. M.  Eminescu. Manuscrisul 2276B

Martin Haug • Max Müller

Cosmogonie der Inder
Scrisoarea I • Rugăciunea unui Dac

Vol. 8. M.  Eminescu. Manuscrisul 2289. Immanuel Kant

Vol. 9. M.  Eminescu. Manuscrisul 2291

Vol. 10. M.  Eminescu. Manuscrisul 2280

Dove, Poggendorff, Petermann, du Bois Reymond,

Kiepert, Weber, Bastian, Ebel, Zeller
Über die Prinzipien der hegels’chen Philosophie

Vol. 11. M.  Eminescu.
Manuscrisul 2286

Richard Lepsius - Die Chronologie der Aegypter

Eduard Zeller - Geschichte der Deutschen Philosophie seit Leibniz

Vol. 12. M.  Eminescu. Agenda lui Eminescu.Manuscrisul 2292

Vol. 13. M.  Eminescu. Manuscrisul I, 1
1. A. Sutzu - Autopsia lui Eminescu
2. Dr. Al. Tălășescu - Creerii lui Eminescu

Vol. 14. M.  Eminescu. Manuscrisul 2277 (2r-3r)

19 nume de plante în limba dacă (după Dioscorides)

Gr. G. Tocilescu - Dacia înainte de romani

Johann Gustav Cuno - Die Skyten
H. Leo - Einige Bemerkungen über die Sprache der Geten
Lorenz Diefenbach - Origines Europaeae
August Fick - Vergleichendes Wörterbuch der Indogermanischen Sprachen
Dioscorides - De materia medica

Vol. 15. M.  Eminescu. Pedacii Dioscoridae Anazarbensis

De Materia medica (BNF, manuscrisul grec nr. 2179, secolul IX)

Vol. 16. M.  Eminescu. Eminescu Ms. 2307

August Leskien - Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavischen) Sprache

Vol. 17. M.  Eminescu. Helmholtz – Erhaltung der Kraft. Jordanes – Getica. Corespondență Berlin.

Vol. 18. M.  Eminescu. Manuscris 2258

Vol. 19. M.  Eminescu.Lecturi kantiene. Manuscrisul 2258

Vol. 20. M.  Eminescu. Constantin Barbu – Poezie și nihilism

Vol. 21-22. M.  Eminescu. Caietul roșu al Mitei Kremnitz. Ms. 1183 BCU Cluj. Ms. 4642 - Hieronymus Lorm BCU Cluj

Vol. 23. M.  Eminescu. Gramatica sanskrită. Manuscrisul 357 II-30-I

Vol. 24. M.  Eminescu. Gramatica sanskrită. Manuscrisul 357 II-30-II  

Vol. 25. M.  Eminescu. Gramatica sanskrită. Manuscrisul 357 II-30-III

Vol. 26. M.  Eminescu. Franz Bopp - Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache in kürzerer Fassung (Berlin, 1845)

Vol. 27. M.  Eminescu. Franz Bopp - Glossarium Comparativum Linguae Sanscritae in quo omnes sanscritae radices et vocabula usitatissima explicantur et cum vocabulis graecis, latinis, germanicis, lituanicis, slavicis, celticis comparantur (Berlin, 1867)

Vol. 28. M.  Eminescu. Manuscrisul 2287. Eduard Zeller - Geschichte der Deutschen Philosophie seit Leibniz
Arthur Schopenhauer - Der Satz vom zureichenden Grunde

Vol. 29. M.  Eminescu. Manuscrisul 2257
• Auxentius de Durostor - Epistola laudatorie despre Ulfila    
• Ambrosius - De fide orthodoxa contra Arrianos    
• Wilhelm Wackernagel - Gothische und Altsächsische lesestücke    
• Theodor Mommsen - Corpus inscriptionum latinarum
• Wilhelm Tomaschek - Über Brumalia und Rosalia

Vol. 30. M.  Eminescu. Goethe, Schiller, Petermann, Miklosich. Texte germane

De asemenea, noi am reeditat cele 20 de volume din Codul invers. Arhiva înnebunirii și a uciderii nihilistului Mihai Eminescu.

Și, de asemenea, am editat o lucrare cu Documentul din Matrikelbuch / 22 Januar 1875, document ce cuprinde Diploma lui Eminescu, student la Facultatea de Filosofie, Königlichen Friedrich-Wilhelms-Universität zu Berlin.

Acest document a fost obținut cu ajutorul Academiei Germane, personal al domnului acad. Günter Stock, președintele Academiei.

Dacă ne vom întreba care este însemnătatea genialității lui Mihai Eminescu, vom răspunde ca să se țină minte.

Eminescu a dezvăluit, a dat viață și a pus în mișcare în chip veșnic historialitatea genială a limbii române.

Poporul român vorbește o limbă frumoasă grație geniului său, atât de frumos lucrător în secolul al XIX-lea.

Eminescu a făcut studii la Viena și a urmat trei ani filosofie la Universitatea din Berlin, între anii 1872-1875, unde a avut profesori celebri, de filosofie, de drept, de logică, de istorie, unii dintre ei devenind, după 1900, laureați ai Premiului Nobel.

Pentru cultura română Eminescu este cel mai mare model al nostru. De la Eminescu vor rămâne capodopere literare poezii precum Luceafărul, Memento mori, Călin (file din poveste), Gemenii, Odă (în metru antic), Scrisorile (toate cinci), Mai am un singur dor. Superba nuvelă Sărmanul Dionis, sute de articole politice. Așa cum știm toți, poemul Mai am un singur dor(cu variantele știute) este imaginat de genialul poet ca fiind demn de trăit pe malul Mării Negre. Dacă osemintele sfinte ale marelui poet nu vor fi așezate, pentru veșnicie, într-o mare catedrală a neamului, noi vrem să ridicăm o biserică în Constanța, biserică în care să aducem oasele sale sfinte întru veșnicie. Alte popoare s-au gândit cu sfințenie la Shakespeare și la Dante. Eminescu are o abisalitate comparabilă cu a lui Shakespeare și a lui Dante. El ar merita și trebuie să aibă o biserică adăpostitoare.

Eu cred că va avea.

Și mai cred că îl avem deja în rândul celor aleși, care se roagă pentru noi din Ceruri și sper că îl vom canoniza.

I.P.S. Acad. Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului

Într-un alt cuvânt al Înaltpreasfințitului Teodosie despre Eminescu, acesta afirma:

„Nici un alt român nu a dat Bisericii noastre Naționale Ortodoxe un nume atât de frumos: Maica Neamului Românesc.”

Arhiepiscopul Tomisului l-a caracterizat pe Mihai Eminescu drept „valoarea cea mai înaltă și incontestabilă a românilor”, un spirit polivalent, care a îmbinat poezia cu gazetăria și cu demnitatea națională. Iată și alte câteva citate memorabile, de luat aminte, ale ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, despre Mihai Eminescu, poetul și jurnalistul național:

„Un geniu nu poate fi înțeles de toți. De câte ori îi fac pomenirea, am cele mai adânci emoții, ca pentru cel mai apropiat din rudenii, pentru că el ne-a învățat să ne înfrățim unii cu alții, să fim rudenii spirituale unii cu alții, prin cultura, prin reperele atât de valoroase pe care ni le-a lăsat.”

„Mihai Eminescu este simbolul nostru național și personalitatea cea mai de seamă a poporului nostru. Eminescu trebuie să rămână pentru noi valoarea cea mai înaltă dintre personalitățile românești la care să ne referim.”

„Mihai Eminescu este omul complet nu numai al literaturii, este omul complet ca român, pentru că ne-a reprezentat și spiritualitatea noastră și demnitatea noastră, ne-a reprezentat și ca om politic și ca ziarist și în toate laturile."

„Eminescu trăiește în conștiința românilor adevărați și nu va muri niciodată, pentru că Eminescu este în brațele lui Dumnezeu. Cum Dumnezeu nu ne va lăsa pe noi din brațe, așa și Eminescu nu ne va părăsi pe noi, pentru că este valoarea cea mai înaltă și incontestabilă a românilor.”

„Ați înțeles de ce a fost o țintă. El a creat mai ales până la vârsta de 33 de ani. Dacă ar fi creat până la vârsta de 80 de ani, unde ar fi ajuns Eminescu? Deasupra tuturor poeților și scriitorilor de pe mapamond.

De aceea, iată, Dumnezeu a îngăduit să fim smeriți și, pentru că n-au știut românii să-l prețuiască (pe Eminescu), Dumnezeu l-a luat la El ca să-l odihnească de toate ostenelile sale.”

„Doar atât avem conștiința că ne veghează din cer, pentru că așa o personalitate nu are cum să nu rămână veșnic în conștiința noastră, ci și în dragostea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Care este atât de aproape de poporul nostru, un popor ce și-a primit spiritualitatea sa în modul cel mai natural.

„Iată, avem doi apostoli consacrați pe un teritoriu atât de mic și care au stat aici pentru că strămoșii noștri nu se puteau sătura de cuvântul înflăcărat, plin de adevăr, de credință și de har al celor doi apostoli (Andrei și Filip).

De aceea am avut aici cea mai puternică organizare bisericească, din secolul IV a fost arhiepiscopie autocefală Tomisul cu mai multe episcopii, în secolul V, Mitropolie cu 14 episcopii și a fost o viață creștină intensă și integrală, încât și cei care au trecut pe aici, păgâni, au fost și ei creștinați”, a afirmat Arhiepiscopul Tomisului.

„Biserica îl are în mare cinste pentru că nici un alt român nu a dat Bisericii noastre Naționale Ortodoxe un nume atât de frumos: Maica Neamului Românesc.”, a mai spus IPS Teodosie.